Rio+20: The Future We Want ( II )

VIITORUL PE CARE NU NI-L DORIM...

Sursa: GFN 2011 Annual Report

Atuurile securităţii energetice. 

Extracţia ţiţeiului devine tot mai dificilă şi costisitoare. Dar din moment ce economiile noastre rămân dependente de combustibilii fosili, suntem nevoiţi să ne asumăm riscuri sporite în achiziţionarea acestora. Creşterea cererii, cuplată cu declinul extracţiei şi ofertei conduce la volatilitatea pieţii şi preţuri mai mari caracteristice situaţiei pe care unii economişti o numesc "vârful petrolului". Chiar ca conservatoarea Agenţie Internaţională pentru Energie a recunoscut că producţia mondială de petrol ar putea atinge punctul său de vârf pe parcursul următorului deceniu.

Astăzi, pentru a consuma 1 kcal alimentară Omul contemporan "civilizat" din America şi Europa cheltuieşte 7,3 kcal de energie a carburanţilor fosili pe tot parcursul aşa-zisului "lanţ alimentar" (din câmp până la gură).

Consumurile energetice în lanţil alimentar din SUA
Sursa:  Life Cycle-Based Sustainability Indicators for Assessment of the U.S. Food System  

Bunăoară, consumurile energetice în "lanţului alimentar" din Statele Unite se cifrează la 10.250.000.000.000.000 BTU (British Thermal Units), adică mai mult decât întregul consumul energetic primar al Braziliei (10,1 • 10¹⁵BTU) care, printre altele, este al nouălea consumator energetic mondial! Iar cheltuielile energetice aferente doar transportării producţiei agricole şi alimentare în SUA sunt peste nivelul consumul total primar al ţărilor precum Finlanda, Vietnam, Belarus sau Iraq. (Vezi: Energia Biomasei şi nebunua Consumerismului energetic)

Partea proastă e că aceiaşi repartiţie a consumurilor energetice persistă în orice ţară cât-de-cât "civilizată", inclusiv România cu proaspetele ei lanţuri/reţele de supermarketuri internaţionalizate.

În situaţia în care tradiţiile bioregionalismului durabil (mănânci doar ceia ce creşte în zona ta) au fost distruse de corporaţiile transnaţionale agro-alimentare, întreaga alimentaţie umană atârnă astăzi pe un fir foarte subţire şi nesigur numit motorina ieftină pentru tirurile  şi vapoarele care asigură comerţul internaţional.
Însă, conform  avertizărilor experţilor realişti, problema cea mare a civilizaţiei noastre "...nu este de a rămâne complet fără petrol ci de a nu mai avea suficient pentru ca economia să funcţioneze. Ca o analogie, putem compara “Vârful Petrolului” pentru civilizaţia noastră cu deshidratarea corpului uman. Corpul uman conţine 70% apă. Pentru un individ de 70 de kilograme, asta înseamnă circa 50 de kilograme de apă. Deoarece apa este esenţială pentru viaţă, nu e necesar ca omul s-o piardă complet pentru a muri! Sunt suficiente doar câteva kilograme! Într-un mod similar, o economie bazată exclusiv pe petrol se va prăbuşi cu mult înaintea terminării tuturor rezervelor de petrol. Un dezechilibru de circa 10-15 % între cerere şi producţie este suficient pentru a duce la prăbuşirea economiei mondiale, haos social şi colaps civilizaţional".