16 iunie 2012

Rio+20: The Future We Want ( II )

VIITORUL PE CARE NU NI-L DORIM...
Sursa: GFN 2011 Annual Report

Atuurile securităţii energetice. 
Extracţia ţiţeiului devine tot mai dificilă şi costisitoare. Dar din moment ce economiile noastre rămân dependente de combustibilii fosili, suntem nevoiţi să ne asumăm riscuri sporite în achiziţionarea acestora. Creşterea cererii, cuplată cu declinul extracţiei şi ofertei conduce la volatilitatea pieţii şi preţuri mai mari caracteristice situaţiei pe care unii economişti o numesc "vârful petrolului". Chiar ca conservatoarea Agenţie Internaţională pentru Energie a recunoscut că producţia mondială de petrol ar putea atinge punctul său de vârf pe parcursul următorului deceniu.

Astăzi, pentru a consuma 1 kcal alimentară Omul contemporan "civilizat" din America şi Europa cheltuieşte 7,3 kcal de energie a carburanţilor fosili pe tot parcursul aşa-zisului "lanţ alimentar" (din câmp până la gură).

15 iunie 2012

Rio+20: The Future We Want

Din păcate, documentul final al Conferinţei pentru dezvoltare durabilă RIO+20, nu oferă nici o soluţie concretă pentru ieşirea omenirii din impasul socio-demografic şi economic tot mai pronunţat, provocat de creşterea necontrolată a numărului populaţiei şi de epuizarea şi scumpirea tot mai accentuată a resurselor naturale inclusiv şi a celor regenerabile. În aceste circumstanţe, sloganul oficial al Conferinţei ar trebui mai degrabă să sune astfel:  VIITORUL PE CARE NU NI-L DORIM...

Sursa: GFN 2011 Annual Report



  
Datoriile pe cale să erupă.
Unul dintre motivele ascunse care au stat în spatele crizei financiare din Europa a fost creşterea dramatică a preţurilor de resursele naturale în ultimii 10 de ani. Din punct de vedere istoric, resursele ieftine au reprezentat "combustibilul" care a alimentat creşterea economică, dar în prezent situaţia sa schimbat. Cresterea costurilor a reprezentat o povară asupra performanţei economice, care se regăseşte tot mai evident în creşterea nivelului îndatorărilor. Şi acest lucru se întâmplă în timp ce capacitatea unor ţări de a-şi onora datoriile este pusă tot mai des în discuţie.

14 iunie 2012

Goodbye Rio+20, Welcome to Hell...


«În 2030 vom avea nevoie de o nouă planetă»
Cu o populaţie care creşte necontrolat şi consumă într-un ritm alarmant resursele naturale, Pământul este în pericol. Într-un studiu făcut public zilele trecute de World Wildlife Fund, oamenii de ştiinţă atrag atenţia că peste numai 18 ani Terra nu va mai putea susţine viaţa la un nivel normal şi că omenirea va avea nevoie de o nouă “casă”. 
“Oamenii trăiesc ca şi cum ar avea o planetă de rezervă la dispoziție. Folosim cu 50% mai multe resurse decât poate produce Terra în mod durabil şi, dacă nimic nu se va schimba, în 18 ani planeta nu va mai putea asigura populației în continuă creştere resursele de care are nevoie pentru a supraviețui", avertizează Jim Leape, directorul general al World Wildlife Fund.
Nu suntem lăcuste, dar ne comportăm ca atare, atrag atenția cercetătorii. Consumăm apa, mâncarea şi alte resurse naturale în cantități mult mai mari decât avem nevoie, fără să ne gândim la ziua de mâine. În plus, populația creşte într-un ritm alarmant. La ce pot conduce aceste lucruri? 
La sfârşitul vieții pe Pământ!
Sursa: Libertatea

Cel mai amuzant în toată povestea aceasta, desigur este reacţia lăcustelor, pardon, replicile citirorilor. De la "Eugenism", "Bildelberg" şi "Fuck" până la "draga redactorule tin sa iti spun ca viitorul va continua si fara tine pe acest pamant ...poti sa te spanzuri ca nimeni nu va plange dupa tine :))))".
O fi aceasta o reacţie normală a instinctului primordial şi animalic de autoapărare, dar din păcate acest tip de comportament nu are nimic comun cu raţiunea şi realităţile empirice. 

Din păcate, lumea profană de la noi habar nu are că la baza aşa-zisului "alarmism apocaliptic" al raportului WWF Living Planet Report se află datele şi rezultatele monitorizării permanente a situaţiei ecologice de pe planetă efectuate de o altă instituţie - Global Footprint Network, datele căreia sunt utilizate inclusiv şi de structurile ONU.
Şi anume datele ultimei evaluări (NationalFootprint Accounts. 2011 Edition) confirmă fără drept de apel faptul că "folosim cu 50% mai multe resurse decât poate produce Terra în mod durabil".
Iată cifrele:


12 iunie 2012

Mâine începe Conferunţa Rio+20 - un summit sortit eşecului, care va marca începutul "sfârşitului"...

În cele ce urmează doresc să vă prezint un eveniment, care iniţial se vroia a fi un moment crucial în istoria omenirii şi în tranziţia acesteia la un nou mod de viaţă planetar, bazat pe Coabitarea şi Coevoluţia OMULUI şi NATURII.
Dar nu a fost să fie... Proiectul documentului final care iniţial alcătuia 19 pagini cu formulări precise şi foarte punctuale, s-a transformat graţie intereselor egoiste naţionale al negociatorilor într-un document amorf şi confuz de 171 de pagini şi 421 de paragrafe, din care către mijlocul lunii mai erau aprobate doar 21, iar restul de 400 continuă să genereze dispute aprinse.

Conferinţa ONU pentru Dezvoltarea Durabilă, Rio+20, Rio de Janeiro, 13-22 iunie 2012

Obiectivul de baza al Conferintei Rio+20 este reafirmarea angajamentului politic al tarilor participante de a actiona in favoarea dezvoltarii durabile, de a corecta lacunele si blocajele manifestate in implementarea deciziilor deja adoptate la alte reuniuni ONU la nivel inalt si de a promova teme noi de dezbatere.
In acest context, Conferinta ONU de la Rio de Janeiro va fi axata pe dezbaterea a doua teme prioritare:
-       Economia verde in contextul dezvoltarii durabile si al combaterii saraciei;
-       Crearea unei structuri institutionale pentru promovarea dezvoltarii durabile.
In pofida numeroaselor reuniuni internationale si a negocierilor intense care au avut loc, continua sa se manifeste divergente intre tarile dezvoltate, care prefera o tratare prioritara a aspectelor legate de protectia mediului si modificarile climatice, si tarile emergente care nu accepta abordarea separata a dezvoltarii economice de cea a protectiei mediului.
Ca urmare, se asteapta ca documentul final al Conferintei Rio+20 sa reflecte aceste divergente si sa nu impuna angajamente concrete, ferme, de reducere a emisiilor sau de protectie a mediului (asa cum cere Uniunea Europeana), urmand sa mentioneze doar prioritatile de actiune ale comunitatii internationale in vederea asigurarii unei dezvotari durabile, cu protectia mediului si eliminarea decalajelor si a saraciei. In actul final care va fi semnat de participanti se vor stabili principalele prioritati de actiune, se vor defini clar conceptele legate de dezvoltarea durabila si se va fixa ca orizont de timp anul 2015, pentru stabilirea unor obiective obligatorii si angajante in ceea ce priveste protectia mediului, in corelatie cu cresterea economica, reducerea saraciei si progresul social.
Conferinta ONU de la Rio de Janeiro, va fi organizata pe mai multe paliere, cu o puternica prezenta din partea societatii civile si a mediilor de afaceri. Se asteapta participarea a 193 de tari, dintre care 115 la nivel de sef de stat sau de guvern.
La nivel oficial Conferinta se structureaza pe trei module.
Primul va avea loc in perioada 13-15 iunie si va insemna reuniunea Comitetului pregatitor, la care se vor realiza ultimele negocieri in vederea definitivarii formei finale a documentelor ce urmeaza a fi adoptate.
Intre 16 si 19 iunie se va desfasura cea de-a doua etapa, constand din actiuni realizate de reprezentanti ai societatii civile, care sub titulatura de „Dilaoguri despre Sustenabilitate”, vor organiza dezbateri, seminarii, expuneri pe opt teme de interes major: crestere economica cu combaterea saraciei, transferul de tehnologie si informatii, securitate energetica, securitate alimentara, consum, agricultura, noi surse de energie, protectia oceanelor si a apelor, in general.
Ultimul modul va fi constituit de reuniunea sefilor de stat si de guvern, 20-22 iunie, la care se vor analiza documentele pregatite pentru a fi semnate, se vor reformula in conformitate cu unele solicitari rezultate din dezbaterile organizate de societatea civila si se va trece la semnarea declaratiei finale a Conferintei.

Despre consecinţele eşecului/efectului "zero" al summitului Rio+20 vom mai vorbi, 
cred, de multe ori de acum înainte...