20 mai 2011

Crochiuri bio-existenţiale ( V )

Energia Biomasei şi nebunua Consumerismului energetic

Pentru a menţine un echilibru durabil pe planetă, Evoluţia Vieţii pe Pământ (iar din surse neoficiale - Dumnezeu) a ordonat un mod foarte ingenios şi şmecher de consum al resurselor planetare: cu cât e mai mare masa corpului organismului, cu atât e mai mic numărul lor şi înplicit consumul de resurse organice. Din acest motiv toate vietăţile Pământului cu dimensiuni mai mari de 1 centimetru (inclusiv Omul) consumă doar cca. 1% din producţia anuală organică a biosferei. 
Figura 1
Omul, din păcate, ghidat de instinctele oarbe de proliferare, încurajate de îndemnuri iresponsabile şi dubioase d.p.d.v. ecologic, de genul: „Creşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul", a depăşit de 10 ori acest barem, etalându-se astfel în afara legilor biologice, dar mai grav, expunând pericolului destabilizării şi colapsării întregul mecanism al autoreglării biotice a vieţii pe pământ.
Ne place sau nu, dar unica sursă de energie pe Terra este energia radiaţiei solare. Potenţialul fluxului solar constituie 174 PetaWatt (1015).


Figura 2
Sursa: Wikipedia
Dar deoarece fotonii nu au masă, energia solară nu este stocată pe Pământ, fiind reflectată înapoi în Cosmos de către atmosferă şi învelişul Pământului sau degajată în formă de radiaţii termice. Evoluţia biologică de pe planeta noasră a dispus existenţa unei singure posibilităţi de captare a energiei solare pe Pământ - fotosinteza regnului vegetal, care în urma acestei particularităţi a devenit sursă de hrană/biomasă energetică pentru tot restul vietăţilor de pe Terra.
Tabel 1
Sursa: Wikipedia
Aşadar, valoarea energetică globală a biomasei terestre şi acvatice rezultate în urma fotosintezei energiei solare constituie 3000 ExaJoule (1018). Iar de aici putem deduce conform Fig. 1 că consumul maxim admis al speciei Homo Sapiens sub nici o formă nu ar trebui să depăşească 1%, adică - 30 EJ. Pe când în realitate la ora actuală constatăm o depăşire de 17 (!!!) ori (508 EJ) a cotei biologic stabilite.
Este evident că ceva nu e în regulă.
Potenţialul energetic al corpului uman este de aproximativ 100 W sau 2000 Kcal/zi. în timp ce productivitatea bioenergetică a biomasei vegetale terestre constituie doar 2 W/m2  în pădurile tropicale, micşorându-se până la 0,5 W/m2 în pădurile boreale din zonele temperate. 
Din acest motiv, pentru a exista omul, ca şi celelalte vieţuitoare de pe Terra trebuie să se mişte, culegând biomasa vegetală sau vânând biomasa animală. Sute de mii de ani Omil Primitiv şi predecesorii săi având la îndemână doar energia musculară proprie, au trăit doar din colectare produselor vegeale şi animale (fructe, legume, pomuşoare, ouă), încadrându-se perfect în norma consumului metabolic - 2000 Kcal/zi. Apoi , după ce a fost îmblânzit focul, a apărut Vânătorul care s-a învăţat să prepare hrana animală. E drept că pentru aceasta a fost nevoit să utilizeze energia biomasei moarte (uscate) pentru menţinerea focului, sporindu-şi astfel apetitul energetic, dar nu foarte semnificativ - 5000 Kcal/zi..
Odată ci revoluţia neolitică (8000-6000 ani î.e.n.) apare Omul Agricol consumul energetic al căruia se ridică deja la 12.000 kcal/zi distribuit în mod egal între hrană, consumul domestic şi cel agricol. Omul Agricol Avansat constituit în sec. X-XII e.n. datorită abilităţii sale de a adăuga la energia musculară utilizată până la el ceva inedit - energia mecanică regenerabilă a apei şi vântului (morille), avea deja un consum zilnic energetic de 26.000 Kcal/zi. 
Însă maşina cu abur a lui James Watt (1769) a revoluţionat întreaga evoluţie umană, oferindu-i energia motarelor termice bazate pe utilizarea masivă a energiei neregenerabile a biomasei fosile comprimate. Din acest moment Omul Industrial a luat calea ireversibilă a sfidării limitelor nişei sale biologice şi contrapunerii  ostentative legilor evoluţiei biologice de pe Terra. Poftele energetice ale Omilui Industrial s-au triplat dintr-o dată constituind deja 77.000 Kcal/zi.
De ce a făcut Omul Industrial acest pas riscant? Toată lume bună zice, că din coonsiderente nobile: pentru un nivel de trai mai ridicat, pentru un belşug alimentar, etc, etc... Dar când îmi amintesc de ţăranii britanici din sec. XVIII pe care "i-au mâncat oile" fabricanţilor de lână; când î-mi amintesc în ce condiţii mizerabile şi-au perindat vieţile zeci de generaţii de muncitori din fabricile şi uzinele capitaliştilor sec. XIX şi ai primei jumătăţi a sec. XX, î-mi dau prea bine seama că nu motivele nobile l-au împins pe Omul Industrial să sfideze legile evoluţiei vieţii pe Terra...
Gigantica şi fenomenala LĂGOMIE şi SETEA DE PUTERE - iată adevăratele imbolduri. Omul Industrial a descoperit că acest magic motor termic îi permit să CAPITALIZEZE energia obţinută, prin exploatarea fără discernământ a oricăror resurse naturale, ca şi a celor umane. Astfel apare Capitalismul - formaţiunea social-economică cea mai antropo- şi ego- centristă din istoria umanităţii, pentru care biosfera Pământului reprezintă interes doar în măsura în care poate fi capitalizată.
Omul Tehnologic de astăzi (pe care eu l-aşi numi mai degrabă "omul carburanţilor fosili") este o "încununare"  logică a filosofiei capitalizării şi consumerismului, lăfăindu-see într-un consum absolut excesiv de 230.000 Kcal/zi. 
Astăzi, pentru a consuma 1 Kcal alimentară Omul tehnologic cheltuieşte 7,3 Kcal de energie a carburanţilor fosili pe tot parcursul aşa-zisului "lanţ alimentar" (din câmp până la gură).
Consumurile energetice în lanţil alimentar din SUA
Sursa:  Life Cycle-Based Sustainability Indicators for Assessment of the U.S. Food System  

În cifre absolute, consumul "lanţului alimentar" din Statele Unite se cifrează la 10.250.000.000.000.000 BTU (British Thermal Units), adică mai mult decât întreg consumul energetic primar al Braziliei (10,1 • 1015BTU) care este al nouălea consumator energetic mondial! Iar cheltuielile energetice aferente doar transportării producţiei agricole şi alimentare în SUA sunt peste nivelul consumul total primar al ţărilor precum Finlanda, Vietnam, Belarus sau Iraq.
Partea proastă e că aceiaşi repartiţie a consumurilor energetice persistă în orice ţară cât-de-cât "civilizată". În plus, o treime din producţia alimentară mondială (1,3 mlrd. tone) este aruncată la gunoi sau se pierde/strică în timpul procesării/transportării (Vezi: Unde eşti ti, Ţepeş Doamne !? ).
Şi toate astea ni se întâmplă în timp ce în lume trăiesc 925 milioane de oameni înfometaţi!
Ce am obţinut noi în această jumătate de secol (1960-2010) de dezmăţ energetic? Am reuşit să creăm un nivel decent de trai şi confort pentru aşa-zisul "miliard de aur" pe seama menţinerii la limita suzistenţei şi exterminării resurselor destinate celorlalte 6 miliarde?
Evident, că această demenţă a consumului energetic neregenerabil urmează a fi stopată. Desigur, e o utopie să pui problema reducerii consumului energetic uman până la cota biologică de 30 EJ (= 28•1015BTU), în timp ce consumul primar/direct global constituie 508 EJ (482•1015BTU).
Tot ce ce mai poate face - penalizare consumului excesiv despre care vom vorbi în continuare.


<<< CROCHIUL IV                                                                                                 CROCHIUL VI >>>

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu