26 mai 2011

Crochiuri bio-existenţiale ( VI )

Limitele bioologice ale consumului energetic. 
Cotele Bio-Energetice.

În Crochiul precedent am constatat că civilizaţia umană şi fiecare dintra noi consumăm exagerat de multă energie (230 mii kcal/pe zi de persoană) în comparaţie cu consumul energetic necesar pentru asigurarea funcţiilor noastre vitale de 12 kcal/zi pe care l-au avut oamenii de la apariţia primeloor civilizaţii şi până la finele Evului Mediu timpuriu. Nu era nici un bai, dacă consumul energetic actual ar fi provenit din propriul nostru efort muscular sau din energia regenerabolă a soarelui, vântului, apei, etc. Noi însă devorăm energia biomasei fosile ascunsă de Evoluţie în adâncurile pământului, probabil, pentru a păstra anumite echilibre în circulaţia materiei organice şi a energiei în biosfera planetară. Necunoscând aceste subtilităţi ale echilibrului biotic planetar, umanitatea, exact ca porcul din caricatura alăturată, readuce anual în circuitul materiilor organice din natură milioane şi milioane de tone de carbon prin emisiile din arderea carburanţilor fosili. 
Ar putea oare umanitatea, complet dependentă de energia fosilă, să-şi reducă poftele energetice? Ar putea, dar pentru asta ar trebui rase de pe faţa pământului toate oraşele cu tot cu orăşeni, iar viaţa omului din nou să fie legată direct de un habitat biologic individual (dacă vă amintiţi - 2,63 hectare vitale), şi doar de energia regenerabilă a biomasei produse în acest habitat.
Dar din cauza că astăzi (şi până la terminarea petrolului), această perspectivă e pură utopie, să încercăm alte soluţii de "ecologizare" a consumului energetic hipetrofiat.
Aici, ca şi în cazul Autonomiei Ecologice, unica soluţie este cuantificarea consumului energetic în funcţie de productivitatea bio-energetică a ecosistemelor şi crearea sistemului de comercializare a COTELOR BIO-ENERGETICE excedentare.

Primul pas ar fi stabilirea valorii unei Cote Bio-Energetice. E foarte simplu.
Consumul energetic direct/primar consolidat al civilizaţiei umane în 2007 constituia 482,0 cvadrilioane (1015) BTU, iar capacitatea biologică globală = 11,89 miliarde (109) hag. 
Împărţind consumul energetic actual la teritoriul bio-productiv disponibil vom obţine valoare COTEI BIO-ENERGETICE - consum energetic maxim admis la un hectar global.
1 Cotă Bio-Energetică = 482,0•1015 BTU : 11,89•109 hag = 40 518 330,6 BTU/hag
La ce ne serveşte această Cotă Bio-Energetică?
Lăsând intactă mărimea consumului general uman de energie, această cotă ne permite să stabilim nişte repere de consum energetic corelat cu biocapacitatea fiecărei ţări în parte.
Iată cum ar arăta NOUL MODEL DE CONSUM BIO-ENERGETIC UMAN.
Până aici totul e simplu: ai vegetaţie şi fito-plancton care sintetizează energia solară - ai limita de consum bio-energetic mai mare.
Însă din tabelul nostru mai deducem un lucru: toate ţările lumii se împart în ţări cu excedent sau cu deficit bio-energetic raportat la consumul curent.
Al doile pas, ca şi în cazul Autonomiei Ecologice, separăm Debitorii Bio-Energetici de Creditorii Bio-Energetici.
În felul acesta simplu şi elegant, noi am stabilit principalii "jucători" şi principiile de funcţionare a Bursei Globale a COTELOR BIO-ENERGETICE (despre care am vorbit şi în crochiul precedent) - după epuizarea consumului energetic în cadrul propriilor limite bio-energetice, ţările Debitoare Bio-Energetice vor cumpăra prin intermediul Bursei Cotele Bio-Energetice (CBE) necesare de la Creditorii Bio-Energetici. 
Rămâne de făcut ultimul pas: stabilirea preţului iniţial de tranzacţionare a CBE la bursă.
Analiza evoluţiei preţului energiei din deceniul trecut ne conduce la următoarele rezultate:
Astfel obţinem o medie ponderată a costului unui milion de unităţi termice britanice de $3,875.   
Să încercăm acuma să readucem teoria în practica businessului real.
Din arderea unui baril (158 litri) de ţiţei se degajă o energie echivalăntă cu 5,8 milioane BTU, iar aceasta înseamnă, că la procurarea de către agentul economic dintro ţară "energo-deficitară" a fiecărui baril "supralimitat", acesta pe lângă preţul de piaţă a barilului, să zicem $90, va achita adăugător încă $22,5 ($3,875/1mln.BTU x 5,8 mln. BTU) pentru "dreptul de procurare".
În felul acesta agenţii economici ai celor 60 de ţări deficitare bio-energetic ar urma să achite prin Bursă pentru cele 180 cvadrilioane BTU supralimitate aproape $700 miliarde!
Nu vă faceţi griji, enorma sumă reprezintă doar 1,5% din PIBul acestor giganţi ai modelului economic al consumului inutil. Personal, aşi fi încântat dacă SUA, despre consumul energetic deşănţat al cărora am scris în crichiul precedent, întradevăr ar fi constrânsă să achite 30% din imensa sumă totală. E un preţ just pentru supremaţia mondială într-un model economic injust şi falimentar în raport cu Natura.
Iar acum închipuiţivă ce s-ar întâmpla cu ratingul atractivităţii investiţionale al SUA, Chinei, Japoniei, UE în asemenea condiţii şi ce ar mai rămâne din puterea lor economică.
Brusc, atenţia investitorilor ar fi îndreptată spre ţările Creditoare Bio-Energetice, beneficiarii de drept ai celor $700 miliarde. Să vedem cum stau lucrurile.
Aşadar, avem 92 ţări Creditori Bio-Ecologici cu un excedent bio-energetic de 186 cvadrilioane BTU, care acoperă cu brio toate necesităţile ţărilor energo-deficitare şi care, teoretic, le-ar putea aduce incasări de circa $720 miliarde. Pentru ţările Africii şi Americii de Sud Bursa Cotelor energetice ar însemna încasări la buget de miliarde şi miliarde de dolari şi suplimentarea PIBului cu zeci şi chiar sute de procente anual.

În felul acesta prin Fondul Global al Salvgardării Ecologice (FGSE) s-ar rula anual $1437,2 miliarde ($740.9 mlrd din penalzarea deficitului de Autonomie Ecologica si $696,3 mlr. din comercializarea Cotelor Bio-Energetice), adică 2,47% din PIBul nominal al întregii lumi.

E mult sau e puţin pentru a încerca să evităm 
un colaps total al civilizaţiei umane? 

<<< CROCHIUL V                                                                                               CROCHIUL VII >>>

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu