I.
Ţările subdezvoltate cu o rată ridicată a natalităţii nimeresc în
situaţia suprapopulării mari a propriului teritoriu. Acestă realitate
constrânge populaţia acestor ţări să caute căi de emigrare în ţările
dezvoltate, cu o rată a suprapopulării mult mai scăzută, şi cu un „nivel de
trai” mai ridicat.
Ţările dezvoltate acceptă imigranţii din ţările subdezvoltate din
cauza că aceştia sunt dispuşi să muncească în cele nai neprestigioase domenii
pentru o remunerare minimă, muncă pe care nu o acceptă reprezentanţii
populaţiei băştinaşe ţărilor
dezvoltate.
În virtutea legăturilor acestor imigranţi cu populaţia ţării din
care au emigrat, prestigiul acestor imigranţi în cadrul grupului de referinţă
al populaţiei ţărilor subdezvoltate este foarte înalt, deoarece cel mai scăzut nivel de trai în
ţările dezvoltate este cu mult peste media nivelului de trai în ţările
subdezvoltate.
Însă această situaţie se menţine doar pe durata vieţii primei
generaţii de imigranţi, legăturile cărora cu ţara de origine rămân puternice.
Generaţia următoare deja pierde legăturile cu patria părinţilor săi. Aceşti copii
nu mai au emoţii pozitive rezultate din prestigiul lor în raport cu oamenii
necunoscuţi rămaşi în altă ţară, ci din contra sunt copleşiţi de emoţii
negative datorate statutului neprestigios în comparaţie cu populaţia
băştinaşă din ţările dezvoltate, care a devenit deja grupul lor de referinţă,
deoarece aceşti copii de imigranţi contactează cu ei nemijlocit şi permanent.
Din acest motiv (şi pe bună dreptate) imigranţii încep să ceară
drepturi egale cu populaţia băştinaşă. În acelaşi timp tradiţiile culturale
şi de familie se mai păstrează încă câteva generaţii în mediul imigranţilor
din ţările subdezvoltate, cea mai importantă fiind – păstrarea ratei înalte a
natalităţii, iar în consecinţă creşterea spectaculoasă a populaţiei în rândul
urmaşilor imigranţilor. În decurs de
două-trei generaţii grupul urmaşilor imigranţilor uniţi prin discriminarea
iniţială la care au fost supuşi, poate constitui o parte considerabilă sau
chiar majoritară a populaţiei.
Aceasta ameninţă însăşi existenţa ţărilor dezvoltate, care î-şi
subminează stabilitatea din interior.
Victor Gorshkov, Anastasia Makarieva)
|
Se afișează postările cu eticheta integrare culturală. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta integrare culturală. Afișați toate postările
22 mai 2011
Ţările dezvoltate şi ţările lumii a treia:
în ce constă pericolul situaţiei existente?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)